sâmbătă, 9 iulie 2011

Pe aripile iubirii





       Februarie…Norii incepeau sa cearna stelute argintii.Fluturasii de zapada zburau pe aripile nevazute ale vantului.Crengile purtau un palton alb de omat.Copacii pareau niste soldati muti si reci,impodobiti cu zale de gheata.Flori sclipitoare de argint se teseau pe ramuri.Siraguri de saniute alunecau pe un strat pufos si catifelat de nea.Iarna,vrajitoarea crunta,a venit in orasul nostru precum o zana ce poarta o rochie cusuta cu ace de gheata.
     Priveam pe geamul inghetat si gandul ma purta pe petale de melancolie la buna mea prietena,Maria.Astazi era o zi importanta pentru ea.Si-a implinit in sfarsit visul de a se casatori cu persoana aleasa.M-am bucurat enorm pentru ea si eram fericita ca ii puteam fi alaturi.
     Dupa slujba religioasa,intregul alai a pornit catre restaurant.Localul parea aranjat cu foarte bun gust.
     -Claudia,vreau sa il cunosti pe fostul meu coleg de facultate,Dan,mi s-a adresat Maria incantata.
     -Ma bucur sa te cunosc..Fie vorba intre noi,Maria are o impresie foarte buna despre tine.Te apreciaza foarte mult.
     -Ooo,ma simt onorat sa am parte de aprecierea unei doamne asa respectoasa ca tine,Maria.
     -Glumet si atent cu femeile ca de obicei.Va las sa mai discutati.Ma duc sa salut si alti invitati.
     -Deci…Numele tau este Claudia.
     -Da,am incercat sa raspund cat mai politicos.
     -E un nume foarte frumos,a zis Dan cu un zambet cam fals dupa parerea mea.
     -Multumesc.Daca nu te superi,as vrea sa salut cateva persone,am spus eu destul de diplomata.
     -Nu ma supar cu o singura conditie.Sa imi acorzi deosebita onoare de a dansa in aceasta seara cu mine.
     -Cu cea mai mare placere,am raspuns surprinsa de propunerea primita.
     Timpul trecea cu viteza luminii.Atmosfera era atat de placuta.De-a lungul acestei seri,am observat privirile insistente a lui Dan.Ceva nu mi se parea in regula cu el.Aveam impresia ca ascundea ceva.Cu minte in alta parte,am tresarit atunci cand o voce groasa mi-a soptit la ureche:
     -Sa stii ca nu am uitat promisiunea ce mi-ai facut-o.Asa ca te rog sa imi acorzi acest dans.
     -Sigur,am privit eu destul de suspicioasa si confuza.
     Pe o melodie lenta,am inceput sa dansez cu Dan.Ochii lui erau plini de eres,misteriosi.Nu imi puteam scoate din minte ideea ca ascunde ceva,ca era diferit fata de ceilalti invitati participanti la nunta.
     -Stii,pari o persoana deosebita,mai speciala,i-am zis, nemaiputand sa imi ascund banuielile.
     -Ce te face sa crezi asta?m-a intrebat el cu un zambet pe buze.
     -Nu stiu,pur si simplu mi-ai lasat impresia asta.
     -Ai dreptate,sunt mult mai diferit decat iti poti imagina.Cu toate ca persoana ta imi inspira incredere,nu iti pot dezvalui secretul ce il pastrez cu sfintenie.
     -Intr-adevar,poti avea incredere in mine,insa nu te pot obliga sa-mi dezvalui secretul tau,daca nu vrei.
     Discutia noastra a fost intrerupta de un eveniment neasteptat,surprinzator.Luminele s-au stins,iar lumea a inceput sa fuga in toate directiile.In acel moment,nu l-am mai simtit pe Dan langa mine.Tot ce puteam vedea erau  persoanele agitate,ce roiau prin prejma mea.Incercam sa ma mentin calma,dar intr-o asemenea agitatie mai tare m-am speriat.
     Dupa o jumatate de ora de intuneric,lumina ne-a fost redata.Cu toate acestea,panica nu a luat sfarsit.In afara restaurantului,se auzeau zgomote iar lumini colorate tasneau de nicaieri.
     Intr-o imbulzeala de nedescris,m-am strecurat printre multimea curioasa afara .Printre strigate si urlete de spaima,l-am observat pe Dan,care se lupta cu un adversar intr-o lupta stransa prin…farmece si magie.Oare nu vedeam bine?Poate imi jucau ochii o festa.Totul parea atat de real dar totusi atat de imaginar.
     -Claudia,pleaca de aici!m-a trezit la realitate vocea serioasa a lui Dan.
     -Ooo!s-a auzit un glas plin de entuziasm si curiozitate.De ce te grabesti in halul acesta,distinsul meu prieten?Nu doresti sa imi faci cunostinta cu aceasta frumoasa si distinsa domnisoara?
     -Daca intraznesti sa ii faci ceva…
     -Imi pare rau ca ai  aceasta parere despre mine,bunul meu tovaras.Tot ceea ce vreau e sa fac cunostinta cu amica dumitale.
     -Stati putin.Ma lamureste si pe mine cineva ce se intampla?Ce sunt cu luminile si cearta dintre voi 2,vazute mai devreme?
     In timp ce Dan,barbatul misterios si eu purtam aceea discuta aprinsa,in jurul nostru s-a adunat o mare de oameni curiosi.
     -Acesta e secretul meu Claudia.Este acel lucru misterios pe care l-ai observat la mine,insa pe care nu ti-l pot spune.
     -Prietene,spuse din intuneric barbatul cu un zambet ironic,nu e frumos sa zici minciuni.Cred ca domnisoara ar vrea sa stie ce secret ascunzi.Mai mult,banuiesc ca toti invitati sunt nerabdatori sa stie ce mister ascunzi.
     -Domnule,a facut un pas in fata mireasa,nu te cunosc,dar te-as ruga sa pleci cat mai repede.Nu cred ca pe invitatii mei ii intereseaza viata personala a lui Dan.
     -Eu as vrea sa stiu despre ce secret este vorba.
     -Asta iti voi povesti dupa ce imi voi regla conturile cu el.Alin,vino mai repede!Am ceva de discutat cu tine.
     -Aveti grija cu cine intrati in vorba domnisoara.Nu stiti ce se ascunde in spatele unei fete amabile.
     Toata aceasta intamplare mi-a lasat un gust amar.Nu aveam nici o legatura cu Dan,dar nu mi-a placut incidentul.Oare ce mister se ascundea in spatele acestui om?
     -Stimati invitati,va rog sa va intoarceti la mese,nu s-a intamplat nimic.
     Inca nu am reusit sa imi revin din soc.
     -Maria,tu stii ceva in legatura cu ce a spus barbatul acela?
     -Claudia,cred ca nu am dreptul sa iti raspund la intrebare.Pare sa te fi afectat acesta intamplare,lucru ce nu il inteleg.
     -Nu sunt afectata,sunt doar suprinsa.
     Maria avea dreptate.Acest incident nu mi-a picat tocmai bine.Poate ca am incercat sa mi-l imaginez pe Dan intr-un alt mod.
     Dupa miezul noptii,el si-a facut din nou aparitia.
     -Claudia,cred ca iti datorez o explicatie.
     -Dimpotriva,nu ai de ce sa-mi explici nimic.Nu te cunosc,nu stiu nimic despre tine.Esti practic un strain pentru mine.
     -Ai foarte mare dreptate,insa ma simt obligat sa iti explic cum sta situatia.Luminile pe care le-ai vazut…
     -Nu trebuie sa te simti obligat,l-am intrerupt eu pe Dan.Intr-adevar,sunt curioasa si foarte nedumerita in legatura cu ce am observat…
     -Ceea ce ai vazut a fost…magie.
     -Magie?Pe mine sa nu ma iei cu d’astea.As putea crede ca de la misterios,esti abnorm.
     -Nu ma crezi?Iti pot dovedi.Da-te la o parte.
     In secunda urmatoare a rostit cateva vorbe ciudate si o lumina orbitoare m-a facut sa imi pierd echilibru.Totul s-a petrecut intr-o fractiune de secunda si cand m-am trezit din nedumerirea in care ma aflam,am observat ca ma aflam pe alt taram.
     M-am uitat in jur si  nu puteam sa cred.Ma aflam parca intr-o lume paradisiatica.
     -Dan,unde m-ai adus?
     -Nu am facut altceva decat sa iti demonstrez ca magia exista.
     -E imposibil.Cum se poate intampla asa ceva?Tu esti vrajitor?
     -Da,cred ca nu mai e nevoie sa vin cu argumente sau dovezi.
     -Nu,am zis palida la fata.Inteleg acum de ce simteam ceva ciudat cand te aveam prin preajma.
     -Da,esti singura persoana care a banuit intr-o oarecare masura ca nu sunt un om obisnuit.
     -Cum ai descoperit ca esti vrajitor?am intrebat curioasa sa ii aflu povestea.
     -Iti voi spune intreaga intamplare.Totul a inceput in urma cu vreo 10 ani,in vremea adolescentei mele.Afara era o vreme intunecata si mohorata de toamna.Eram singur in casa.Cerul era impodobit cu nori suparati,ce plangeau,trimitand picaturi de ploaie pe pamant.La un moment dat,in casa s-au stins toate luminile si au inceput sa se auda zgomote ciudate.Am ramas impietrit de frica,cand o persoana imbracata intr-o roba lunga pana in pamant a venit si mi-a dat vestea.
     -De ce tocmai tu si nu oricine altcineva?
     -La aceasta intrebare nimeni nu iti poate raspunde.Nu oricine poate fi vrajitor.Eu am aflat la varsta de 16 ani,alti la 50.
     -Nu pot sa cred,am soptit mai mult pentru mine..
     -Nicioada nu stii ce iti rezerva destinul.Poate si tu esti o vrajitoare.
     -Cum pot afla asta?am intrebat din ce in ce mai socata.
     -Exista o singura modalitate.Vezi castelul acela,din departare?In el locuieste Merlin.De la el poti afla care e adevarata ta origine.Vom merge acolo.In functie de ce iti va spune,destinul ti se poate schimba radical.
     M-am uitat in jur si totul parea atat de ireal.In mai putin de 24 de ore,viata mea a luat cu totul alta intorsatura.
     -Acesta e castelul lui Merlin.Esti pregatita sa afli ce are de spus?
     -Da,am zis cu o voce tremuranda.
     Cu pasi mici,paseam in urma lui Dan in imensul palat.O femeie batrana,cu parul carunt ne-a intampinat cu o amabilitate neobisnuita si ne-a condus in Sala Tronului.
     -Poftitii,a spus cu o voce groasa batranica.Marele vrajitor va asteapta.
     Cu inima sarindu-mi din piept,am intrat in sala intunecata.
     -Bine ati venit!a soptit o voce amabila.Nu te-am mai vazut de mult Dan.Vad ca ai venit intr-o companie placuta.
     -Vizita noastra se datoreaza faptului…
     -Stiu care e motivul ,a spus Merlin,intorcandu-se cu fata spre noi.
     Avea barba lunga si alba,cu nasul stramb,de parca ar fi fost rupt de cel putin 2 ori.Ochii blanzi,de culoarea verde smarald ma priveau cu amabilitate.
     -Ai venit impreuna cu domnisoara pentru a afla daca e vrajitoare.Am sa trec direct la subiect,pentru ca nu am timp de pierdut.Claudia,draga mea,viata nu ti se schimba cu nimic,poti sta linistita.Vei ramane aceeasi din intodeauna.Nu faci parte din lumea noastra.
     La aflarea acestei vesti am rasuflat oarecum usurata.Mi-ar fi placut sa fiu vrajitoare,ar fi fost o experienta unica,dar am ramas la parerea ca e mai bine sa raman asa cum sunt.
     -Daca nu mai aveti nimic sa imi comunicati,puteti sa va retrageti.Aaa…Dan,as dori sa vorbesc cu tine zilele urmatoare despre micutul tau incident.Cat mai curand posibil!
     -Desigur.Ma anuntati si voi fi la dispozitia dumneavoastra.
     Cu un chip bland,batranul ne-a aruncat o privire plina de caldura,in timp ce isi mangaia barba cea lunga.
     In afara castelului,am simtit cum imi era luata o piatra de pe inima.
     -Te bucuri ca nu esti vrajitoare,nu-i asa?
     -Da,cred ca e mai bine.Daca nu te superi,sunt obosita si as vrea sa ajung acasa.Nu te deranjeaza sa ma insotesti?
     -Bineinteles ca nu,frumoasa mea domnita.
     La bratul lui Dan,am pornit amandoi cu zambetul pe buze spre casa.In tot acest timp,cerul a capatat o culoare mohorata,iar norii se inmulteau rapid.
     -Hmm,ce schimbare brusca a vremii,nu-i asa?
     Dan s-a oprit brusc si a devenit ingandurat.
     -Dane,esti bine?l-am intrebat destul de surprinsa de reactia acestuia.
     -Ahhh,a spus acesta,prabusindu-se la pamant.
     In acea clipa am simtit cum inima mi se impietrea de frica.Niste barbati cu masti pe fata si cu gluga trasa au aprut pe niste maturi,din cer.
     M-am asezat langa Dan,ingrijorata mai mult de starea lui,decat de prezenta noilor indivizi.
     -Mai,mai…Uite pe cine avem aici.Insotitoarea bunului meu prieten de la nunta.Ma bucur sa te revad,a zis un om cu un ranjet misterios si ironic.
     Era acelasi barbat de la nunta,din cauza caruia s-a declansat incidentul de la petrecere.
     -Tu?Spune ce vrei,am spus cu glasu-mi tremurand.
     -Am venit sa-mi reglez conturile cu amicul meu.
     -Lasa-l in pace!
     -Vai,dar observ ca esti tare interesata de destinul lui.
     Avea dreptate.Nu cumva ma interesa prea mult de el?In fond,datorita lui ma aflam inconjurata de vrajitori malefici.
     In timp ce gandurile mi se invarteau in cap,Dan s-a ridicat in picioare,atacandu-l pe la spate pe acel barbat.
     -Claudia,fugi de aici!mi-a poruncit el cu un glas ferm.
     Incercam sa ma ridic cat de repede am putut,dar unul dintre vrajitorii mascati m-a prins si m-a tinut strans.Prinsa in bratele acelui animal,pentru ca nu putea fi numit om,ma uitam la lupta dintre cei 2.Jeturi de lumina tasneeau din baghetele lor.Simteam cum totul se invartea in jurul meu,si vroiam ca totul sa se termine mai repede.Trebuia sa scap din mainile acelui salbatic.Dar cum?Incercam sa ma zbat,dar nu a durat mult,ca barbatul ce ma tinea ,m-a trantit la pamant,pierzandu-mi cunostinta.




***

      M-am trezit dupa mult timp de la acea intamplare intr-un pat moale si calduros.Alaturi de mine era Dan.
     -Unde sunt?l-am intrebat nedumerita.
     -Esti la mine acasa.Ai suferit o lovitura la cap in urma intamplarii de saptamana trecuta.
     Confuza,totul incepea sa imi reapara in minte.
     -Cum?Spui ca stau la tine de o saptamana?
     -Da.Ai suferit o lovitura extrem de puternica la cap,si cum nu stiam unde stai,te-am adus aici.Te-a consultat si doctoral acum vreo 3 ore,cand erai inconstienta si a zis ca e totul in regula.Te vei pune pe picioare in curand.
     -Ce s-a intamplat cu acel barbat?
     -Slava Domnului ca a murit.Noroc de batranul Merlin care stia tot si a venit cu ajutoare.
     -Batranelul ala imi e foarte simpatic.
     -Da,toti care il vad,il indragesc pe loc.Sa-ti spun un secret:barba lui nu e reala.
     Un zambet larg mi-a aparut pe fata.Ma simteam bine in compania lui Dan,desi nu ar trebui.El era vrajitor,iar eu…o biata fata oarecare.
     -Imi place sa stau de vorba cu tine.Pacat ca regulile vrajitorilor nu ne permit sa ne imprietenim cu…
     -Continua.Stiu ce vrei sa spui.Nu aveti voie sa va imprieteniti cu oamenii obisnuiti,care nu sunt ca voi.
     -Claudia,nu am vrut sa spun asta.Pur si simplu…
     -Nu trebuie sa-mi dai atatea explicatii.Am inteles perfect ce doresti sa zici.Te-as ruga acum sa ma ajuti sa plec acasa.
     -Nu e nevoie sa ajungem la asta.Doctorul a spus…
     -Stiu ce a zis…In situatia de fata,cel mai bine m-as simti in patul meu.Daca nu ma vei ajuta tu,nici o problema,ma descurc singura.
     -Stai linistita,te duc eu.
     Acestea fiind spuse,cu ajutorul lui Dan,am ajuns in sfarsit acasa.
     -Multumesc ca m-ai adus.
     -Claudia,probabil ca nu vrei sa ne mai vedem,insa mie mi-ar placea sa ramanem prieteni.
     -Dane,chiar tu ai spus ca nu ai voie sa-ti petreci timpul cu oameni ,,oarecare’’.
     -Da,intr-adevar.As putea sa renunt sa fiu vrajitor,doar ca sa accepti sa fii prietena mea.
     -Ai fi in stare?am intrebat cu gura cascata.
     -Da.In cazul in care nu ma crezi,te rog sa ma insotesti pana la Merlin.
     -Nu,multumesc,am zis destul de rezervata.Nu e nevoie sa  faci asta pentru mine.Esti vrajitor de mic.Nu as vrea sa renunti la acest stil de viata pentru mine.
     -De ce nu poti accepta ca imi place de tine,ca imi place compania ta?Eu vreau sa fac asta pentru a fi alaturi de tine,dar vad ca nu conteaza.
     -Nu vreau eu sa ma intelegi acum pe mine gresit.Nu vreau sa faci fapte necugetate,pe care le-ai putea regreta.
     -Te asigur ca sunt foarte sigur de ceea ce doresc sa fac.
     -Faci cum crezi ca e mai bine pentru tine,dar pe mine sa ma lasi in pace.
     -De ce reactionezi asa?Nu te inteleg.
     -Dane,chiar daca renunti sa fii vrajitor,tot vei avea o legatura cat de mica cu aceea lume.Sunt sigura ca desi nu vei mai avea treaba,tot se va gasi cineva care sa te deranjeze,iar eu nu vreau sa mai patesc ce am patit si data trecuta.
     -Ti-am spus doar ca vrajitorii nu au voie sa vorbeasca cu oamenii normali.
      -Atunci de ce mai esti aici?Cei din lumea ta nu suporta ca cei ca mine sa stea prin preajmea lor,mai ales sa le stie secretul.
     Dan a ramas o clipa tacut,nestiind ce sa imi raspunda.Asta imi dovedea ca am dreptate.
     -Vezi?Nici tu nu stii ce sa mai spui,asa ca nu mai avem nimic de discutat.
     -Refuz sa cred ca nu ma vrei langa tine.
     -Nu inteleg de unde atat interes din partea ta pentru mine.
     -Pentru ca te iubesc.
     Aceste  vorbe mi-au strapuns inima precum un pumnal.Nu mi-am inchipuit ca imi va zice asta.
     -Intelegi acum de ce insist sa ma accepti in viata ta?
     -Da.Totul pare atat de ciudat.
     -De ce sa para ciudat?Voi renunta sa mai fiu un vrajitor.
     Nu stiam ce sa-i raspund.Oare sa-l accept sau nu?
     -Dan,si mie imi esti foarte drag,dar m-ai luat prin surprindere.
     -Nu trebuie sa-mi dai un raspuns acum.Cand vei fi hotarata,suna-ma.
     -Nu trebuie sa te sun.Am luat o decizie.Putem incerca.
     -Serios?Esti sigura de hotararea luata?Sa stii ca eu nu te oblig sa faci nimic,a zis Dan observandu-se agitatia din glasul lui.
     -Calmeaza-te,am spus cu un suras bland pe buze.Sunt sigura de ce vreau sa fac.Esti un baiat foarte deosebit si sensibil.Meriti sa iti acord o sansa,numai cu conditia sa te duci la Merlin si sa renunti la vrajitorie.
     -Pentru tine fac orice.In aceasta seara voi porni intr-acolo.
     Zis si facut.La lasarea intunericului,Dan s-a pregatit de plecare.
     -Ai grija de tine,i-am spus eu.Vreau sa te intorci teafar acasa.
     -Fii fara grija!m-a linistit Danut,dandu-mi un pupic suav pe obraz.
     Acestea fiind spuse,am ramas in casa singura,cu indoiala in suflet.Oare era bine ce am facut?Poate nu trebuia sa-l rog sa renunte la vrajitorie.Nu!E mai bine ca s-a dus la Merlin.Daca Dan vrea sa isi stea alaturi de mine,trebuie sa imi ofere o viata lipsita de pericole.



***

     Inre timp a ajuns la palat.A intrat in Sala Tronului unde i-a povestit lui Merlin dorinta sa.
     -Esti sigur de decizia pe care vrei sa o iei?Poti sa faci lucruri marete in calitate de vrajitor,a spus acesta ridicandu-si ochelarii in forma de semiluna de pe nasul carn.
     -Da.Dorinta mea este sa imi petrec viata alaturi de Claudia.
     -Imi doresc sa fac din tine un adevarat vrajitor,dar observ ca dorintele tale sunt altele.Te voi face inapoi intr-un om obisnui,insa va trebui sa iti petreci tot restul vietii in castelul meu ca sluga.
     -E absurd.Merlin…Nu te stiam asa.Te rog sa fii rezonabil.
     -Din punctul meu de vedere sunt cat se poate de rezonabil.Ai fi putut avea o viata glorioasa,plina de realizari in lumea noastra.Tu ai ales din pacate alt drum.Nu accept asa ceva.Daca nu vrei sa fii vrajitor,vei ramane alaturi de mine ca sclav.
     -Te inseli amarnic daca crezi ca iti accept conditiile.Te-am vazut de nenumarate ori cum readucii vrajitorii la viata lor obisnuita,asa ca nu am nevoie de ajutorul tau.Imi trebuie doar o licoare si stiu exact unde sa o caut.
     In secunda urmatoare,Dan a inceput sa fuga cu viteza luminii,neputand sa fie prins nici de cei mai capabili servitorii a lui Merlin.S-a dus catre dulapul cu licori si a cautat intr-o goana nebuna potiunea care ii trebuia.Gasind-o,a desfacut capacul si a baut-o pe nerasuflate.Simtea o senzatie ciudata in tot corpul.Se simtea diferit.Ceva s-a schimbat in organismul lui.Oare licoarea isi facea efectul?E doar o singur cale de a afla.Si-a luat din buzunar bagheta si a rostit o vraja.Nu s-a intamplat nimic.Nu mai putea face vraji.In culmea fericirii,Dan vroia sa strige de bucurie,dar ceva l-a retinut.Si-a adus aminte cum paznicii castelului erau pe urmele lui.Intr-o goana mai nebuna ca la inceput,fugea disperat spre iesire,apoi catre portalul ce il ducea spre lumea oamenilor normali.




***


     Cu putin dupa miezul noptii,a ajuns in sfarsit acasa.
     -Dan,ce bine imi pare ca te vad,am spus eu emotionata.
     -Problema e rezolvata.Nu mai sunt vrajitor.Ma pot bucura de timpul pe care il voi petrece alaturi de tine.
     -Nu pot sa cred ca faci toate astea pentru mine.Spune-mi totul acum,cu lux de amanunte.
     Am ascultat cu sufletul la gura istorisirea lui Dan.Nu-mi venea a crede.Din cauza mea se putea intampla o tragedie.
     -Nu mai fi asa de alarmata.Daca pieream in aceasta aventura,o faceam cu zambetul pe buze si cu sufletul impacat ca as fi facut totul pentru a te multumi.
     -In clipa aceasta,realizez cat esti de valoros si important.Cu toate acestea,in sufletul meu domina sentimental de frica.Dupa ce ti-a spus Merlin,sigur nu va sta cu bratele incrucisate.Te va cauta si nu ne va lasa sa traim in pace.
     -Nu cred.Il cunosc de o viata.Stiu ca e un batranel dur in aparenta,dar sufletul lui e plin de bunatate si blandete.Crede-ma,stiu eu ce spun.De mic traiesc sub ocrotirea lui.Tine foarte mult la mine si nu e in stare sa actioneze impotriva mea.
     -Daca spui tu,te cred pe cuvant.
     -Azi ai in ochii o sclipire pe care nu am mai vazut-o.
     -Da,pentru ca sunt fericita sa imi petrec timpul alaturi de tine.Nu vreau sa pleci nicioadata de langa mine.
     -Fii sigura ca nu te voi parasi,indiferent de situatie.




***


     Cea mai importanta zi din viata mea a sosit.In sfarsit imi voi uni destinul cu Dan.Ma bucur ca am cunoscut o persoana care ma iubeste si cu care imi voi trai tot restul vietii.
     -Draga prietena,azi e randul tau sa te casatoresti,mi-a spus Maria.Imi aduc aminte cum in urma cu 5 ani erai alaturi de mine in cea mai fericita zi din viata mea.
     -Maria,nu te intrista.Nu are rost sa te intorci in trecut.Sotul tau a murit in acel accident si nu se va intoarce.
     -Stiu.Iarta-ma!Nu pot sa nu ma intristez cand imi aduc aminte de asta.
     -Lasa tristetea deoparte si hai sa mergem,ca intarziem.
     Restul zilei a trecut foarte repede.La petrecere am avut surpriza de al vedea pe Merlin.A fost o companie placuta si m-am bucurat ca neintelegerile din trecut au fost lasate in urma.Maria a cunoscut un barbat care i-a atras atentia si se parea ca il place.Mi-ar placea sa isi refaca din nou viata cu un om bun. A fost o zi pe care nu o voi uita niciodata in viata mea.

Un comentariu: