Ramas-bun!
-partea a3a-
-Sange.Vreau sange!
In intunericul desavarsit,doar aceste cuvinte tulburau linistea noptii.
-Nu te vei schimba niciodata Cipirane!a spus o voce groasa de barbat de dupa un salcam.
-Nuuu!am tipat eu,ridicandu-ma in capul oaselor.
Lumina s-a aprins si mama a intrat in camera mea.
-Claudia,ce s-a intamplat?Nu-mi spune ca iar ai unul dintre cosmarurile alea.
-Ba da,am raspuns eu agitata.Bine ca e doar un vis.
-Ar trebui sa nu te mai las sa te uiti la atatea filme de groaza.
Dar eu stiam ca nu aveam cosmaruri din cauza filmelor de groaza,ci din alte motive.
***
Un nou an scolar incepea.Mergeam cu pasi mici spre scoala.Am incercat sa impiedic un cascat dar plictiseala si somnul se faceau simtite.Nopti pierdute din cauza viselor urate si neintuziasmul de dinaintea scolii ma faceau sa arat ca o mumie.Evenimentele de anul trecut continuau sa aiba urmari si in prezent.Anul acesta,mie si colegilor mei,ne va lipsi o persoana de care prinsesem mult drag.Vom avea o noua diriginta,o noua femeie pe care va trebui sa o acceptam langa noi.Dar oare vom reusi asta?Ne vom acomoda cu lipsa domnului diriginte?Greu de raspuns…
***
Curtea scolii era doldora de copii,ca de obicei.Mi-am facut loc cu greu printre multime pana la colegii mei.Abia acum mi-am dat seama ca in cele 3 luni de zile cat de mult mi-au lipsit..
-Claudia!au sarit toti in jurul meu.
-Ce bine imi pare sa va vad!am spus eu uimita de caldura cu care m-au intampinat.Abia astept sa-mi spuneti ce-ati mai facut.
M-am atasat de ei foarte mult in acesti 2 ani,in care mi-au fost ca o a-2-a familie.
-Va rog sa va asezati la locurile voastre,s-a auzit atunci vocea directorului indemnandu-ne sa facem liniste.
Am pasit chicotind in fata,insa lipsea cineva.Din cate am inteles anul trecut,in locul domnul diriginte trebuia sa vina o doamna,pe care nu o vedeam.Nu vedeam fete necunoscute in jurul nostru,lucru ce m-a surprins.Poate era doar o chestiune de timp si urma sa o cunoastem pe viitoarea diriginta in scurt timp.
-Azi incepe un nou an scolar,din nefericire pentru voi,banuiesc.Insa cadrul didactic al acestui liceu e incantat ca va poate indruma si in acest an.Le uram ,,Bun-Venit!’’ bobocilor,dar si vechilor elevi.In acest an avem si profesori noi.Cum domnul profesor de romana a fost nevoit sa plece din cauza problemelor de sanatate,domnisoara Marinescu e aici pentru a preda in locul dansului.
La prima vedere parea o femeie destul de calma,dar am invatat ca nu e bine sa judeci omul dupa aparente.Cand si-a terminat directorul predica,aceasta s-a apropiat de noi si ne-a spus cu o voce indiferenta:
-Urmati-ma!
Am mers dupa ea pana am ajuns intr-o sala de clasa,unde am ocupat fiecare cate un loc.Era o liniste apasatoare si nimeni nu indraznea sa spuna nimic.
-Ma numesc Marinescu Elena si incepand de azi va voi fi diriginta,a spus aceasta dupa ce se uitase in cateva foi.Sper sa ne intelegem bine.Va anunt de acum ca vreau sa fiti o clasa exemplara pentru cei mici,asa ca sper sa nu aud reclamatii la adresa voastra.
-Noi suntem copii cuminti,a adaugat Cosmin cu zambetul pe buze.
-Iti multumesc pentru lamurire domnisorule,dar nu ti-a cerut-o nimeni.
Parea ca totul mergea bine.Ne-a impartit niste hartii cu orarul de acest an,apoi ne-a pus sa ne prezentam.Speram ca acest an sa fie mai linistit.
***
-Buna draga!mi-a spus mama dupa ce am inchis usa.Cum a fost la scoala?
-A fost…O.K.Noua diriginta pare o femeie de treaba.
-Nu pari prea incantata,mi-a spus mama in timp ce cauta un castron in dulap.
-Pai nu sunt.Nimeni nu ii va lua locul domnului diriginte.
-Nu stiu de ce,dar am impresia ca stii ce s-a intamplat cu el.E prea ciudat sa plece asa,dintr-odata.
-Ti-am mai spus doar ca nu stiu nimic de dansul.Acum ma duc in camera mea.Ma doare capul.
Nu imi placea sa mint oamenii,mai ales pe parintii,dar daca le spuneam riscam sa fiu internata intr-un sanatoriu.
***
Timpul trecea destul de repede.Am inceput sa o accept pe noua diriginta.Punea mult suflet in ceea ce priveste,si asta m-a cucerit la ea.Domnul diriginte nu a mai venit sa ne vada,asa ca eram hotarata sa-i eu o vizita,lucru care l-am facut dupa terminarea orelor.
-Claudia,ce ma bucur sa te vad.Intra!
Am pasit inauntru cu pasi timizi.
-Ce mai faci?Nu am mai apucat sa trec sa va vad,am avut o groaza de probleme.Cum vi se pare noua diriginta?
-E o femeie extraordinara.Se vede ca stie sa se poarte cu copiii.
-Nu o mai lauda atat,ca ma faci gelos,a spus razand dirigintele.
-Nu asta e intentia mea.
-Stiu.Colegii tai ce mai fac?
-Au ramas la fel cum ii stiti.
-Sper ca doamna profesoara nu si-a format o parere rea despre voi.
-Nu,a spus ca ii suntem foarte simpatici.Colegii mei sunt suparati ca nu mai treceti sa ne vedeti.
-Mda,am avut multe probleme.
-Ce s-a intamplat?
-Nu cred ca e bine sa-ti spun.Iti pot pune viata in pericol.
-Dupa ce s-a intamplat anul trecut,nu imi mai e frica de nimic.Puteti avea incredere in mine.
In ochi i se putea citi teama si teroarea.
-Domnule diriginte,stiti ca puteti avea incredere in mine.V-ar prinde bine sa vorbiti cu cineva.
-Poate ai dreptate,dar…
-Astept,am spus nerabdatoare.
-Nu mai sunt vampir.
-Pai asta e o veste grozava.Nu inteleg de ce nu mi-ati spus de la inceput.
-Claudia,asta nu e tot.Acum ca ti-am spus,esti in mare pericol
-Nu inteleg.Explicati-mi despre ce e vorba!
-Am putut sa scap de aceasta a-2-a ,,infatisare’’ cu un pret.Am facut un pact cu cel care m-a readus la normal.I-am promis ca daca voi spune ca nu mai sunt vampir cuiva,va trebui sa-i o duc pe respectiva persoana la el ca sa…o tranforme.
Pentru cateva clipe am ramas nemiscata,neputand sa reactionez intr-un fel.
-Asta inseamna ca…Nu,nu pot sa cred.Nu putem impiedica acest lucru?
-Poate ca da,dar e aproape imposibil.
-Spuneti-mi despre ce este vorba!Orice ne poate fi de ajutor.
-Ca sa scapi tu,va trebui sa ma transform eu din nou.
-Nu,asta nu pot sa accept.Stiu cat de greu v-a fost in aceasta perioada,asa ca prefer sa fiu eu cea tranformata.
-Lasa-ma sa te contrazic.Daca pentru un adult precum mine e greu sa ai un asemenea mod de viata,pentru o fata ca tine,e imposibil.Ai toata viata inainte,nu te pot lasa sa alegi acest drum.A fost o greseala sa iti dezvalui acest secret.
-Nu va invinovatesc de nimic.Eu v-am rugat sa-mi spuneti,si nu ma lasam usor pana nu reuseam.
-Claudia,esti cu adevarat o fata deosebita si iti multumesc ca te gandesti la mine.Nu pot si nu mai vreau sa te pun in pericol.Nu ma incuraja sa fac ceva ce as putea regreta toata viata.
-Eu nu va incurajez sa faceti nimic.E decizia mea si as vrea sa o respectati.Spuneti-mi unde il pot gasi pe acel vamipir.Il voi cauta chiar in aceasta seara.
-Nu iti pot spune.Nu mai insista,pentru ca nu ma vei convinge.Acum te rog sa pleci.Nu mai am timp sa stau la discutii inutile.
-Dar…
-Stii ca nu-mi place sa repet de 2 ori acelasi lucru.
-Plec cu conditia sa ma cautati imediat ce puteti.
-Ai cuvantul meu.
Nu aveam de gand sa ma las asa de usor.Voiam sa-l urmaresc pe domnul diriginte.Nu eram de acord sa se transorme din nou,odata ce a scapat de aceasta a-2-a ,,infatisare’’.Tineam prea mult la dansul ca sa-l las sa se distruga.Am asteptat ceva timp ascunsa,pana a iesit din bloc,dupa care l-am urmat la o distanta destul de mare incat sa nu ma poata observa.M-am tinut dupa el o perioada buna de timp,dupa care s-a oprit langa un parc si s-a pus pe asteptat.Era o seara sinistra,iar intunericul strazii nu o facea sa para mai frumoasa.Am asteptat ascunsa in spatele unei masini timp de 15 minute,dupa care am observat ceva ciudat.Domnulo diriginte s-a ridicat brusc de pe banca unde astepta si s-a indreptat cu pasi hotarati catre un barbat din partea opusa a strazii.
-Deci te-ai hotarat sa fii din nou unul de-ai nostri.Iti era dor de modul acesta de viata?
-Urasc sa fiu ca voi Cipriane,stii asta.Insa am dezvaluit secretul cui nu trebuia,si nu vreau ca aceea persoana sa sufere din cauza indiscretiei mele.
-Nu ai putut rezista in fata rugamintilor Claudiei,nu?
-Stii,nu vreau sa mai discut despre asta.Mai bine trecem la treaba.
-Oricand vrei tu.
-Stati!am iesit indignata din spatele masinii.
-Claudia,ce…
-Nu mai suport domnule diriginte,l-am intererupt eu.Nu as putea trai cu vina de a sti ca din cauza mea sunteti din nou vampir.
-Nu o fac din cauza ta,o fac pentru ca asa vreau.
-Nu incercati sa ma luati drept proasta.Daca cineva va fi transformat in vampir,aceea voi fi eu.
-Foarte frumos,dar n-am tot timpul la dispozitie.Rezolvati-va problemele si ma cautati apoi,si cat mai repede.
-Nu e absolute nimic de rezolvat.Transforma-ma!
Vampirul a sarit la mine.Cu o putere incredibila m-a trantit la pamant si era pregatit sa ma muste.M-a zgariat atat de tare cu ghearele lui lungi pe fata,incat pamantul a inceput sa se invarte cu mine.Simteam cum pulsul mi-a crescut ingrijorator si inima mi se zbatea cu putere.Eram atat de ametita incat credeam ca visam.Nu mai vedeam nimic in jurul meu,auzeam doar niste soapte nedescifrabile.Eram sigura de un lucru:vampirul nu mai era langa mine.Din arsura pe care o simteam la mana,mi-am putut da seama ca m-a muscat,deci mi s-a indeplinit dorinta.In urmatoarele ore voi deveni vampir si nimeni nu va putea schimba asta.
***
Ce lumina orbitoare!Oare visam?
-Claudia,esti bine?
Era vocea mamei.Ce cauta ea langa mine?Nu era bine sa o am in preajma mea.A aflat ca eram un vampir?Nu,nu cred.Ce Dumnezeu se intampla?
-Mama,ce cauti aici?am intrebat eu dupa ceva vreme.
-Ai avut un accident de masina scumpo.
-Ce-am avut?am intrebat inecandu-ma.
-Un accident de masina.Nu mai tii minte?
-Nu,cu siguranta nu imi aduc aminte de vreun accident de masina.Unde e domnul diriginte?
-Domnul tau diriginte?E pe hol.Mi-a povestit tot ce s-a intamplat.
-Si ce s-a intamplat?am intrebat cu o fata nevinovata.
Pe fata mi se citea curiozitatea.
-Mi-a spus de vizita pe care i-ai facut-o si ca un maniac al strazilor a trecut fara sa se asigure si a dat peste tine.
-Poti sa-l chemi putin?
-Sigur,a spus mama uitandu-se la mine precauta.
Desi ploapele mi se inchideau precum cortinele,incercam sa raman treaza.
-Intra!am spus cand cineva a ciocanit in usa.
-Mi s-a spus ca ma cauti.Cu ce te pot ajuta?
-Cred ca stiti despre ce vreau sa vorbim.
-Nu a fost deloc bine ce ai facut Claudia.
-Eu am alta parere referitoare la ultimele evenimente.Sa trec totusi cat mai repede la subiect:cum am scapat de ,,amicul’’ dvs.?
-Cativa dinte tovarasii mei vampiri au simtit pericolul si au venit in ajutor.
-Si?Ce s-a mai intamplat?
-Am reusit sa-l prindem pe vampirul care voia sa te muste si am scapat de el.
-Ce i-ati facut?am intrebat gandindu-ma la lucrurile cele mai rele.
-Asta conteaza cel mai putin.Important e ca nu mai sunt un vampir si am reusit sa te impiedic sa duci o viata pe care vei fi ajuns sa o urasti.
-Sa fii un vampir cred ca are si avantaje.
-Mda,dar prea putine.
-Sa inteleg ca nici eu nu sunt un vampir?
-Nu,m-am ocupat si de acest aspect.
-Va veti intoarce la scoala?am intrebat plina de speranta.
-Avand in vedere ca locul meu a fost ocupat,nu.Nu pot fura locul de munca unui om.
-Nu va intoarceti nici daca va roaga toata clasa?au dat buzna colegii mei in salon.
-Ei bine,ramane de vazut,a ras domnul diriginte.
PESTE 10 ANI
Au trecut 10 ani lungi de cand am terminat liceul.Mi-am implinit toate visele pe care le poate avea o fata:am absolvit facultatea pe care mi-o doream,si anume pe cea de Drept si acum imi imparteam viata cu un om minunat.Cine e el?Ei bine,Cristi,baiatul simpatic care l-am cunoscut in a-9-a,cel cu care am mers la Balul Bobocilor,a devenit sotul meu.Am tinut legatura mereu cu fostii mei colegi si profesorii,in special cu domnul diriginte.Nici de cei care mi-au fost alaturi in generala n-am uitat.Nu e zi care sa treaca fara ca noi sa vorbim la telefon.Ce mai puteam sa-mi doresc de la viata?Nimic,pentru ca aveam totul pentru a fi fericita.
