marți, 3 aprilie 2012

Emotiile unui fluture






     Totul a inceput in urma cu 8 ani,pe cand eram un bobocel inflorit la inceput de drum.Entuziasmata si emotionata,am facut primii mei pasi in scoala precum un elev ambitios ce promitea multe.
     Acum ma uit in oglinda si vad altceva.Am crescut si m-am schimbat foarte mult.Insa ma intreb:am ramas oare la fel de ambitioasa ca la inceput de drum?Tind sa cred ca da.
     In doar cateva luni voi ramane doar cu amintirea.Voi scrie ultimul paragraf in propriu-mi basm,care spre deosebire de celelalte,a inceput cu un zambet si se termina cu suspine.
     Ma simt speriata,iar sfarsitul clasei a-8-a m-a prins nepregatita.Mi-e teama ca nu voi avea destul curaj si incredere in mine pentru a pasi catre largul orizont ce ma asteapta cu bratele deschise.Dar trebuie sa dau pagina din cartea vietii si sa trec mai departe,indiferent daca sufletul mi se va scalda in tristete.Trebuie doar sa-mi dau drumul la aripi si sa-mi fac avant pentru a putea zbura.Voi deveni un pictor si imi voi contura destinul asa cum imi doresc,nu cum sentimentele imi dicteaza.Sper doar ca desenul va iesi perfect,fara stersaturi.
     Si cum fiecare secunda zboara,eu ma afund tot mai mult in nisipul auriu din clepsidra vietii.Ma voi desparti de colegii mei alaturi de care mi-am format aripile,de profesorii care au contribuit la metamorfozarea noastra.Le voi fi mereu recunoscatoare ca au existat in viata mea,ca m-au invatat ca dupa furtuna,mereu vine soarele.Asa se intampla si acum.
     Dupa aceasta lupta launtrica,voi simti satisfactia ca ma pot mandri cu faptul ca ma aflu in bancile liceului dorit,ca port numele de liceean.Alaturi de noi colegi si profesori,fluturele din adancul inimii mele va explora lumea si va cunoaste satisfactiile celei mai frumoase perioade din viata omului.
     Incepand de acum,voi lipi bucatile singuratice din inima mea si voi face un intreg.Cu o lacrima sidefata pe obraz,las in urma copilaria si imi centrez toate fortele pe viitor.

sâmbătă, 31 martie 2012

Viata in culori





Viata in culori



    Liniste…In camera slab luminata eram doar eu si gandurile mele.In acea singuratate perisabila imi imaginam un unviers ignorant acoperit de draperiile imbacsite de mirosuri ilegale.
     Un ciocanit abstract ma desparte de universul meu infinit de sperante si emotii.Era mama,cufundata ca de obicei intr-un abis al ignorantei.Niciodata nu mi-a inteles ideile originale si dorinta de a ma afirma cumva.Pentru ea,eu eram doar o fata putin cam ciudata uneori ce se cofunda in propria-I lume plina de halucinatii irationale.
     Mi-a spus ceva,dar eu,ca de obicei,nu am bagat-o in seama.Asteptam momentul perfect pentru a sterge combinatiile de alb si negru in care viata mea se adancea.
     M-am indreptat catre fereastra inchisa si am indepartat perdele prafuite.In aceea clipa,sulite de foc mi-au strapuns inima si au cuprins intreaga camera.
     Mi-am revenit cu greu impactului.Am deschis ochii si am avut o mare surpriza.Contrastul perfect dintre culorile naturii m-a facut sa zambesc larg din nou.Albastrul senin al cerului imi facea sufletul sa vibreze de emotie.Mingea uriasa care se scalda parca in flacarile mistuitoare ale focului ma facea sa eman caldura.
     Incepand de atunci,viata mea a cunoscut si culorile vesele,nu numai cele macabre.Din acel moment nu mai conta nimic,puteam sa mor.

marți, 13 decembrie 2011

Dragoste pe spinii unui trandafir


    
                                          

      

       Privesc pe geam la zapada batuta de ganduri si imi amintesc de acel trandafir primit intr-o zi de iunie. Din acea zi,a ramas singura floare pe care o pe care o pastrez precum o icoana sfanta.
     Ating petalele scaldate in sange.Degetul imi aluneca pe tulpina subtire strapunsa de spinii ce ma duc cu gandul la unghiile unei vrajitoare,infipte in cositele blonde ale unei domnite.Asa,sub aceasta forma,imi transmite puritate si pace,trimitandu-ma cu gandul la un inger.Dupa ce se usuca,se transforma cu totul.La fel si sentimentele mele.Imi aminteste de perioada cand l-am primit,de perioada cand tu erai cu mine…